„Pentru a face sport de performanță, într-o comunitate, pe lângă finanțare, este nevoie de trei factori: tradiție, infrastructură și resursă umană. La Târgoviște, tradiția pe plan sportiv există; al doilea factor, și poate cel mai important, este acela că infrastructura, în mare măsură, există și se dezvoltă, iar de resursă umană specializată nu ducem lipsă”, declaram acum doi ani, într-un interviu acordat unui site dambovițean.
Nu știu câți dintre iubitorii sportului știu că Târgoviștea este printre foarte puținele municipii reședință de județ, care nu au un Liceu cu Program Sportiv.
Acum patru ani, în timp ce îndeplineam și funcția de inspector școlar de specialitate – educație fizică și sport în cadrul ISJ Dâmbovița, am adus, pentru prima dată în discuție, înființarea unui liceu cu program sportiv în vechea Cetate de Scaun a Târgoviștei.
Beneficiile pe care le are înființarea unui liceu cu program sportiv sunt nenumărate, unele chiar neprevăzute la acest moment, atât comunităţii, cât și administrației locale. Voi aminti aici doar o parte din ele.
În primul rând, într-o astfel de unitate s-ar putea forma toți acei sportivi care, în acest moment, învață în diverse instituții de învățământ și cărora exigențele programei și orarul nu le permit să respecte orarul de antrenament, stagiile de pregătire centralizată și competițiile.
Un al doilea mare beneficiu ar fi acela că paleta ramurilor sportive s-ar putea diversifica într-o astfel de organizare.
Pe de altă parte, în acest moment, existența claselor cu program sportiv, în care elevii nu sunt foarte preocupați nici de a excela la învățătură, dar nici de sport, s-au dovedit a fi nerentabile. Ar putea fi desființate, intrucât nu au dat rezultate. Fie că au fost înființate pentru anumiți profesori, fie că au rămas din inerție în cadrul unor unități de învățământ, acestea nu au adus un plus activității sportive, ba dimpotrivă, creează probleme prin nivelul slab de pregătire al elevilor-sportivi care urmează această filieră, dar și prin faptul că programa este una depășită, iar cadrele didactice tratează aceste clase cu o prea mare lejeritate.
Alături de această instituție de învățământ ar putea fi înființată o Unitate de administrare a bazelor sportive, care să poată gestiona mult mai ușor orarul de pregătire sportivă, într-o perfectă sincronizare cu programul orelor de curs.
Este doar o idee, discuțiile și factorii care ar trebui implicați aici sunt sunt multipli. Știu că există deschidere și voință din partea Inspectoratului Școlar Județean Dâmbovița, putem face lobby la Ministerului Educației și sunt convins că administrația locală, Primăria Municipiului Târgoviște și Consiliul Județean Dâmbovița, au resursele necesare susținerii unui astfel de proiect, pentru că, doar organizându-ne corect într-o piramidă a performanței, vom putea maximiza absolut toate resursele de care încă dispunem.
Ciprian Prisăcaru, director CS Târgoviște
