Nicolae Guțoiu va împlini, în această toamnă, 60 de ani. De mai bine de un deceniu activează la CS Târgoviște, iar în paralel se ocupă și de inițierea micilor sportivi în tainele atletismului, la CSȘ Târgoviște. “Cinci ore pe zi însumează doar antrenamentele”, spune profesorul care se mândrește cu un titlu european, cu Cătălina Oprea, în 2004, sportivă care a punctat, pe plan european, de două ori şi la juniori. Pentru Guțoiu, ca și pentru mulți alți oameni din fenomen, implicați trup și suflet, sâmbăta și duminica nu înseamnă odihnă și relaxare, ci muncă și competiții. Are cu ce se lăuda, și pe plan profesional, dar și în familie: băiatul, Alin, e antrenor de atletism în Germania, după ce s-a format la CSȘ, iar fata, Larisa, a terminat Dreptul și își dorește o carieră solidă.
- Domnule Guțoiu, care sunt numele grele ale secției pe care o pregătiți, de mai bine de zece ani?
- Mi-au trecut prin mână sute de sportivi… Cei mai importanți ar fi Cătălina Oprea, George Preda, Gică Răileanu, Alexandru Alina. De-a lungul timpului, dacă aș cumula rezultatele de la cluburile unde am fost încadrat, cred că am strâns 500-600 de medalii. Și asta doar la campionate naționale și competiții internaționale.
- Puțină lume știe că atleții dâmbovițeni scot rezultate frumoase în condiții nu tocmai propice.
- Să știți că noi avem o vorbă: pe ploaie, pe ninsoare, pe caniculă sau pe ger, le spun sportivilor: Hai la Sala Chindia, unde nu sunt geamuri. (Râde). Noi ne pregătim în parc și pe stadion, fie vară, fie iarnă. Când ninge tare, înotăm prin nămeți. Ăsta este adevărul, așa decurg lucrurile în România anului 2015. Și nu este vina clubului, ci a sistemului și, poate, și a autorităților. Într-o zi cu ploaie, eu, ca antrenor, mă schimb de minim trei ori de haine. Am ajuns în noroi până la glezne, de curând.
- Cum vedeți clubul CS Târgoviște peste 20 de ani?
- Eu unul văd un viitor bun pentru club. Sper ca în continuare să fie angajați tineri, să se meargă pe mâna celor care au adus rezultate la CS. George Preda, de exemplu, e un copil care a știut de mic ce înseamnă munca. E bine că a fost cooptat acolo, în staff. Poate peste câțiva ani vor fi condiții bune pentru practicarea sportului de performanță.
- Secția de atletism se pregătește pe stadion. De ani buni, se vorbește despre construcția unei noi arene. Ce-ar trebui să se întâmple cu bătrânul stadion Eugen Popescu?
- Sub nicio formă nu ar trebui dărâmat, și asta nu e doar părerea mea. Ar trebui să fie ținut pentru atletism, lumea vine să facă mișcare, e o zonă deosebită, liniștită, lângă parc etc. Mi-aș dori ca societatea, comunitatea, să sprijine mai mult sportul de performanță și mai ales secțiile unde sportivii concurează individual.
- Ce înseamnă atletismul în ziua de astăzi, în sportul românesc?
- La nivel național nu stăm bine deloc. Și nu e vorba doar de noi, ci de toate sporturile individuale. Oamenilor le place doar fotbalul. Mă uit prin comune ce veselie e, la Liga a VI-a se mănâncă mici și se bea bere pe marginea terenului. Atletismul e cel mai greu sport. Te lupți doar cu tine însuți și cu cronometrul. Nu ai obiectul muncii, ca la fotbal sau baschet.
“Unul dintre meseriașii atletismului național, profesorul Guțoiu a descoperit și a șlefuit de-a lungul timpului mulți sportivi de mare valoare. Puțini știu că sportivii pregătiți de dumnealui încă dețin recorduri europene sau naționale și că are o activitate bogată în structurile federației, ca membru al Biroului Federal, sau antrenor regional/zonal, însă cu toate acestea, a rămas o persoană discretă și modestă. Nicolae Guțoiu este un antrenor de top, care a scris cu performanțele sale în cartea de aur a atletismului românesc” – Ciprian Prisăcaru, director CS Târgovişte